Literatură

Literatura (sau beletristica[1]) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a termenului indică sensul de "cunoaștere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera, literă), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere.

Cărți vechi legate la biblioteca de la universitatea Merton College

Termenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia. În linii mari, poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau mijloacele media digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765 d.Hr) definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe ceea ce scrie sau spune astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura este o bucată din viață, căreia i-a fost dată o direcție și înțeles, o interpretare artistică a lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura să traverseze aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind "violență organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi cu zi. Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și implicit monumentele, toate în același timp sau pe rând au lărgit granițele "literaturii".

Mihai Floarea, profesor român, definește astfel: "artă al cărei mijloc este cuvântul scris. În sens curent, reprezintă totalitatea operelor scrise într-o limbă (sau în toate limbile) cu valoare estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea „literatură de specialitate”, reprezintă totalitatea lucrărilor publicate într-un domeniu, bibliografia necesară aprofundării unei probleme".[2]

Oamenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme cunoscute de proiecte scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea celor două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles Dickens ca fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey Archer sunt nedemne de apartenența la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursivă, necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare. Și unele categorii de ficțiune precum romanele științifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse din "literatură". Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin radical, unii autori au scris în mod intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de "literatură") care să contravină standardelor impuse de critici.

Genuri literare

În mod uzual și oarecum superficial, beletristica se împarte în trei genuri diferite:

Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din două sau chiar toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza au fost definite adeseori ca niște "stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor creații compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe, sfidând chiar definiția literaturii.

Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu, păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se / asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)". [3]

Alte limbi
Afrikaans: Letterkunde
Alemannisch: Literatur
አማርኛ: ሥነ ጽሑፍ
aragonés: Literatura
العربية: أدب
অসমীয়া: সাহিত্য
asturianu: Lliteratura
Aymar aru: Qullasïwi
azərbaycanca: Ədəbiyyat
تۆرکجه: ادبیات
башҡортса: Әҙәбиәт
Boarisch: Literatua
žemaitėška: Literatūra
беларуская: Літаратура
беларуская (тарашкевіца)‎: Літаратура
български: Литература
भोजपुरी: साहित्य
বাংলা: সাহিত্য
brezhoneg: Lennegezh
bosanski: Književnost
буряад: Удха зохёол
català: Literatura
Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄: Ùng-hŏk
нохчийн: Литература
Cebuano: Katitikan
کوردی: وێژە
čeština: Literatura
kaszëbsczi: Lëteratura
Чӑвашла: Литература
Cymraeg: Llenyddiaeth
dansk: Litteratur
Deutsch: Literatur
Zazaki: Edebiyat
ދިވެހިބަސް: އަދަބިއްޔާތު
Ελληνικά: Λογοτεχνία
English: Literature
Esperanto: Literaturo
español: Literatura
eesti: Kirjandus
euskara: Literatura
estremeñu: Literatura
فارسی: ادبیات
Võro: Kirändüs
føroyskt: Bókmentir
français: Littérature
arpetan: Litèratura
Nordfriisk: Literatuur
furlan: Leterature
Frysk: Literatuer
Gaeilge: Litríocht
贛語: 文學
Gàidhlig: Litreachas
galego: Literatura
Gaelg: Lettyraght
客家語/Hak-kâ-ngî: Vùn-ho̍k
Hawaiʻi: Moʻokalaleo
עברית: ספרות
हिन्दी: साहित्य
Fiji Hindi: Literature
hrvatski: Književnost
Kreyòl ayisyen: Literati
magyar: Irodalom
interlingua: Litteratura
Bahasa Indonesia: Sastra
Interlingue: Literatura
Ilokano: Literatura
íslenska: Bókmenntir
italiano: Letteratura
日本語: 文学
Patois: Lichicha
Basa Jawa: Sastra
ქართული: ლიტერატურა
Qaraqalpaqsha: A'debiyat
Taqbaylit: Tasekla
қазақша: Әдебиет
ಕನ್ನಡ: ಸಾಹಿತ್ಯ
한국어: 문학
Перем Коми: Лыддьӧтан
къарачай-малкъар: Адабият
कॉशुर / کٲشُر: اَدَب
kurdî: Wêje
Кыргызча: Адабият (илим)
Latina: Litterae
Ladino: Literatura
Lëtzebuergesch: Literatur
лакку: Адабият
Lingua Franca Nova: Leteratur
Limburgs: Literatuur
lietuvių: Literatūra
latviešu: Literatūra
Basa Banyumasan: Sastra
Malagasy: Haisoratra
Baso Minangkabau: Sastra
македонски: Книжевност
മലയാളം: സാഹിത്യം
монгол: Утга зохиол
मराठी: साहित्य
Bahasa Melayu: Kesusasteraan
Mirandés: Literatura
မြန်မာဘာသာ: စာပေ
Napulitano: Litteratura
Plattdüütsch: Literatur
Nedersaksies: Literatuur
नेपाली: साहित्य
नेपाल भाषा: साहित्य
Nederlands: Literatuur
norsk nynorsk: Litteratur
norsk: Litteratur
Novial: Literature
Nouormand: Littéthatuthe
occitan: Literatura
Livvinkarjala: Kirjalližus
ਪੰਜਾਬੀ: ਸਾਹਿਤ
Kapampangan: Literatura
Papiamentu: Literatura
Picard: Litérature
polski: Literatura
Piemontèis: Literatura
پنجابی: ساہت
português: Literatura
Runa Simi: Simi kapchiy
armãneashti: Literaturâ
русский: Литература
русиньскый: Література
Kinyarwanda: Ubuvanganzo
sicilianu: Littiratura
Scots: Leeteratur
سنڌي: ادب
srpskohrvatski / српскохрватски: Književnost
Simple English: Literature
slovenčina: Literatúra
slovenščina: Književnost
Soomaaliga: Suugaan
shqip: Letërsia
српски / srpski: Књижевност
Basa Sunda: Sastra
svenska: Litteratur
Kiswahili: Fasihi
తెలుగు: సాహిత్యం
тоҷикӣ: Адабиёт
Türkmençe: Edebiýat
Tagalog: Panitikan
Türkçe: Edebiyat
Xitsonga: Vutsari
татарча/tatarça: Әдәбият
українська: Література
اردو: ادب
oʻzbekcha/ўзбекча: Adabiyot
vèneto: Łiteratura
Tiếng Việt: Văn học
Winaray: Panuratan
Wolof: Njàngat
吴语: 文學
მარგალური: ლიტერატურა
ייִדיש: ליטעראטור
Vahcuengh: Vwnzyoz
Zeêuws: Literatuur
中文: 文學
文言: 文學
Bân-lâm-gú: Bûn-ha̍k
粵語: 文學