Imperiul Roman de Răsărit

Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Bizantin
Imperium Romanorum
Romania
Βασιλεία τῶν Ῥωμαίων
Basileía tôn Rhōmaíōn
Imperiul Romanilor
Vexilloid of the Roman Empire.svg Lascaris-Arms.svg Blason Empire Latin de Constantinople.svg Armoiries Achaïe.svg – Monogram on the silver eagle from the Voznesenka treasure.svg Coat of arms of the Second Bulgarian Empire.svg Ottoman flag.svg
DrapelStemă
Steagul imperiului bizantinVulturul bicefal – emblema imperială
Deviză națională
Βασιλερς Βασιλέων
Βασιλεύων Βασιλευόντων

(în limba română: Rege al Regilor Domnind peste Domnitori)
Imperiul Bizantin pe vremea lui Iustinian I, la apogeul său.
Imperiul Bizantin pe vremea lui Iustinian I, la apogeul său.
CapitalăConstantinopol
(330–1204 și 1261–1453)
LimbăLimba greacă împreună cu limba latină în primele secole
ReligieCreștinism Ortodox
Guvernare
Formă de guvernareMonarhie
Împărat 
 - 306-337Constantin I (primul)
 - 1449-1453Constantin al XI-lea Paleologul (ultimul)
Istorie
Epoca istoricăMedievală
Constantinopolul este fondat
Marea Schismă
Imperiul Latin
Constantinopolul este cucerit de către turci
Date statistice
Suprafață 
 - apogeu (secolul al VI-lea)4.500.000 km²
Populație 
 - secolul al IV-lea34.000.000 loc.
Economie
MonedăSolidus, Nomisma, Imperiul Roman de Răsărit
Rmn-military-header.svg
Regatul Roman
753 î.Hr.510 î.Hr.
Republica Romană
510 î.Hr.27 î.Hr.
Imperiul Roman
27 î.Hr.476 / 1453 d.Hr.
Principatul
Dominatul
Imperiul de Apus  Imperiul de Răsărit
Magistrați obișnuiți
Magistrați extraordinari
Oficii și titluri onorifice
Politică și legislație
The Parthenon in Athens.jpg

Acest articol este parte a seriei despre

Istoria Greciei

Civilizațiile egeene
Civilizația heladică (2800-1060 î.Hr.)
Civilizația cicladică (3000-1100 î.Hr.)
Civilizația minoică (3650-1170 î.Hr.)
Civilizația miceniană (1550-1175 î.Hr.)
Grecia antică
Era „întunecată” a Greciei (1175-750 î.Hr.)
Perioada arhaică în Grecia (750-490 î.Hr.)
Grecia clasică (490-336 î.Hr.)
Grecia elenistică (336-146 î.Hr.)
Grecia romană (146 î.Hr.-395 d.Hr.)
Grecia medievală
Imperiul Bizantin
Grecia otomană
Grecia modernă
Războiul de Independență
Regatul Greciei
Ocuparea Greciei de către Puterile Axei
Războiul civil grec
Dictatura coloneilor
Republica Elenă
Istoria Greciei pe subiecte
Istoria militară a Greciei
Istoria constituției elene
Nume ale grecilor
Istoria artei Greciei
Cronologia Greciei

Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol. Denumirea oficială era Ρωμανία, Romanía sau Βασιλεία Pωμαίων (Basileía Romaíon), Imperiul Roman.Nu există un consens în ceea ce privește data de început a perioadei bizantine. Unii o plasează în timpul domniei lui Dioclețian (284-305), datorită reformelor administrative pe care acesta le-a introdus, împărțind imperiul în pars Orientis și pars Occidentis. Alții plasează evenimentul în timpul domniei lui Teodosiu I (379-395) și a victoriei creștinismului împotriva păgânismului, sau, după moartea sa din 395, în momentul divizării Imperiului Roman în jumătățile de apus și de răsărit. Alții plasează această dată mai târziu, în 476, când ultimul împărat apusean, Romulus Augustus, a fost forțat să abdice, astfel lăsându-l pe împăratul din răsăritul elenizat ca singur împărat roman. În orice caz, schimbarea a fost graduală și, până în 330, când împăratul Constantin I și-a inaugurat noua capitală, procesul de elenizare și creștinare erau deja în curs. Cei mai mulți istorici au considerat schimbarea din timpul domniei lui Heraclius I (Heraclius a elenizat imperiul aproximativ pe la 640, prin adoptarea limbii grecești ca limbă oficială) ca punctul de ruptură cu trecutul roman al Bizanțului și obișnuiesc să numească imperiul ca „Bizantin”, în loc de „Roman de Răsărit”, după această dată. Este doar o convenție întrucât majoritatea populației din zona europeană a imperiului, cu excepția grecilor, au continuat să vorbească latina populară până la apariția limbilor populațiilor migratoare (slavi și bulgari).

Cuprins

Alte limbi
Afrikaans: Bisantynse Ryk
azərbaycanca: Bizans İmperiyası
žemaitėška: Bizantėjė
беларуская: Візантыя
беларуская (тарашкевіца)‎: Бізантыйская імпэрыя
qırımtatarca: Bizans İmperiyası
Чӑвашла: Висанти
Esperanto: Bizanca imperio
eesti: Bütsants
Võro: Bütsants
français: Empire byzantin
Nordfriisk: Uaströömsk Rik
客家語/Hak-kâ-ngî: Tûng Lò-mâ Ti-koet
Fiji Hindi: Byzantine Samrajya
hrvatski: Bizant
interlingua: Imperio Byzantin
Bahasa Indonesia: Kekaisaran Romawi Timur
Кыргызча: Византия
Lingua Franca Nova: Impero Bizantian
Limburgs: Byzantijns Riek
lumbaart: Impero Bizantin
لۊری شومالی: بیزانس
lietuvių: Bizantija
македонски: Византија
Bahasa Melayu: Empayar Byzantine
Malti: Biżantini
مازِرونی: بیزانس
Napulitano: Impero Bizantino
Plattdüütsch: Byzantiensch Riek
Nedersaksies: Byzantiense Riek
Nederlands: Byzantijnse Rijk
norsk nynorsk: Austromarriket
Ποντιακά: Ρωμανίαν
português: Império Bizantino
rumantsch: Imperi bizantin
tarandíne: 'Mbere Bizzandine
русский: Византия
русиньскый: Візантьска ріша
srpskohrvatski / српскохрватски: Bizantsko Carstvo
Simple English: Byzantine Empire
slovenčina: Byzantská ríša
slovenščina: Bizantinsko cesarstvo
тоҷикӣ: Византия
татарча/tatarça: Византия империясе
oʻzbekcha/ўзбекча: Vizantiya imperiyasi
West-Vlams: Byzantyns Ryk
მარგალური: ბიზანტია
Bân-lâm-gú: Tang Lô-má Tè-kok