Bacterie
English: Bacteria

Bacterii
Fosilă: Arhaic sau mai devreme – prezent
EscherichiaColi NIAID.jpg
Imagine prin microscopie electronică cu scanare a unor bacili de Escherichia coli, prelevați din cultură pură
Clasificare științifică
Domeniu:Bacteria
Ehrenberg 1828
Woese, Kandler & Wheelis 1990[1]
Ruggiero et al. 2015[2]
Încrengături
Sinonime

Eubacteria Woese & Fox, 1977[3]

Bacteriile sunt microorganisme procariote și alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Eubacteria). Prezintă de cele mai multe ori o lungime de câțiva micrometri, dar sunt foarte diverse din punct de vedere morfologic, regăsindu-se sub formă sferică, alungită sau spiralată (elicoidală). Bacteriile au fost printre primele forme de viață care au apărut pe Pământ și sunt prezente în majoritatea habitatelor existente. Se regăsesc în sol, apă, izvoare termale, deșeuri radioactive,[4] chiar și la adâncimi mari din scoarța terestră. Bacteriile trăiesc în relații de simbioză sau sunt uneori paraziți ai plantelor și animalelor. Majoritatea acestora nu au fost caracterizate, iar aproximativ doar jumătate dintre încrengăturile bacteriene cuprind specii care pot fi crescute în laborator.[5] Știința care se ocupă cu studiul bacteriilor se numește bacteriologie și este o ramură a microbiologiei.

Într-un gram de sol se regăsesc aproximativ 40 milioane de celule bacteriene, iar într-un mililitru de apă dulce se regăsesc aproximativ 1 milion de celule bacteriene. Un calcul ar indica faptul că pe Pământ există circa 5×1030 bacterii,[6] așadar acestea alcătuiesc o biomasă cu mult mai mare decât cea corespunzătoare plantelor și animalelor la un loc.[7] Bacteriile sunt organisme vitale în multe cicluri ecologice, având rolul de circulare al nutrienților, precum este cazul fixării azotului din atmosfera terestră. Un alt exemplu este descompunerea cadavrelor, bacteriile fiind responsabile de etapele de putrefacție ale acestui proces.[8]

În ecosistemele care au ca habitat izvoarele hidrotermale sau izvoarele reci, bacteriile extremofile joacă un rol esențial în aducerea aportului de nutrienți necesari pentru viață, prin transformarea unor compuși precum hidrogenul sulfurat și metanul în energie. În octombrie 2012, datele adunate de către cercetători au sugerat faptul că bacteriile prosperă în Groapa Marianelor, care este cel mai adânc punct de pe suprafața Pământului, fiind aflat la o adâncime de 11 kilometri.[9][10] Alți cercetători au dedus prin studii similare faptul că bacteriile se dezvoltă chiar și în interiorul rocilor la o adâncime de 580 de metri sub fundul oceanic cu o adâncime de 2,6 kilometri, din apropiarea coastei nord-vestice a Statelor Unite.[9][11] Conform unuia dintre savanți, „Microbii pot fi întâlniți oriunde – sunt organisme extrem de adaptabile la orice condiții, și pot supraviețui oriunde se află.”[9][12]

Nu de mult a fost demontat mitul conform căruia numărul de celule bacteriene din corpul uman îl depășește pe al celulelor umane în raport de 10:1. Aproximativ 39 de bilioane (39·1012 sau 3,9·1013) de celule bacteriene se află în microflora normală a unei persoane de referință de gen masculin, ce cântărește 70 kg și are o înălțime de 170 cm, numărul total de celule umane fiind de 30 de bilioane (30·1012). Așadar, deși numărul de bacterii este mai mare, acesta este doar cu 30% mai mare, nu cu 900%.[13]

Cel mai mare număr de bacterii se regăsește în flora intestinală și de asemenea un mare procent este reprezentat și de microflora pielii.[14] Vasta majoritate de specii bacteriene care trăiesc în corpul uman sunt considerate ca fiind inofensive, datorită mecanismelor de apărare specifice organismului, precum este sistemul imunitar. Există și bacterii care sunt chiar benefice, în special cele ce aparțin florei intestinale. În ciuda acestui fapt, unele specii sunt patogene și, odată pătrunse în organism, produc diverse boli infecțioase, printre care se numără holera, sifilisul, antraxul, lepra și ciuma bubonică. Cele mai comune patologii infecțioase bacteriene fatale sunt infecțiile respiratorii, tuberculoza fiind cauza de deces a aproximativ 2 milioane de persoane în fiecare an, cu precădere în Africa Subsahariană.[15]

În țările dezvoltate, antibioticele sunt utilizate în tratamentul infecțiilor bacteriene, dar au aplicații și în domeniul agriculturii, ceea ce a dus la apariția unei probleme serioase, și anume fenomenul de rezistență la antibiotice.[16] Bacteriile sunt extrem de folositoare în industrie, în epurarea apelor, în obținerea de produse lactate fermentate (precum brânza și iaurtul), în recuperarea aurului, paladiului, cuprului și a altor metale în industria minieră,[17] în biotehnologie și în procesul de fabricație al unor antibiotice și al altor compuși chimici.[18]

Deși erau considerate ca făcând parte din regnul Plantae, alcătuind clasa Schizomycetes, în prezent se consideră că bacteriile sunt organisme procariote. Spre deosebire de celulele eucariote, care sunt specifice organismelor vegetale și animale, bacteriile nu prezintă nucleu celular și rareori prezintă organite celulare delimitate de membrană. Chiar dacă în mod tradițional se considera că termenul de bacterie făcea referire la toate procariotele, a fost dezvoltată o nouă clasificare științifică, după descoperirea în anii 1990 a faptului că procariotele reunesc două grupuri distincte de organisme care au evoluat de la un strămoș comun. Cele două domenii au primit denumirile de Bacteria și Archaea.[1]

Alte limbi
Acèh: Bakteri
Afrikaans: Bakterie
Alemannisch: Bakterien
አማርኛ: ባክቴሪያ
aragonés: Eubacteria
العربية: بكتيريا
অসমীয়া: বেক্টেৰিয়া
asturianu: Bacteria
Aymar aru: Jisk'a laq'u
azərbaycanca: Bakteriyalar
تۆرکجه: باکتری
башҡортса: Бактериялар
žemaitėška: Bakterėjės
беларуская: Бактэрыі
беларуская (тарашкевіца)‎: Бактэрыі
български: Бактерии
brezhoneg: Bakteri
bosanski: Bakterija
буряад: Нян
català: Eubacteris
Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄: Sá̤-kṳ̄ng
کوردی: بەکتریا
čeština: Bakterie
Чӑвашла: Бактерисем
Cymraeg: Bacteria
dansk: Bakterier
Deutsch: Bakterien
ދިވެހިބަސް: ބެކްޓީރިޔާ
Ελληνικά: Βακτήριο
English: Bacteria
Esperanto: Bakterioj
español: Bacteria
eesti: Bakterid
euskara: Bakterio
estremeñu: Bateria
فارسی: باکتری
suomi: Bakteerit
Võro: Pisiläne
føroyskt: Bakteria
français: Bactérie
Nordfriisk: Bakteerien
Frysk: Baktearje
Gaeilge: Baictéir
galego: Bacterias
Avañe'ẽ: Pokokaku'i
Gaelg: Bacteria
客家語/Hak-kâ-ngî: Se-khiûn
עברית: חיידקים
हिन्दी: जीवाणु
Fiji Hindi: Bacteria
hrvatski: Bakterije
hornjoserbsce: Bakterije
Kreyòl ayisyen: Bakteri
magyar: Baktériumok
հայերեն: Բակտերիաներ
interlingua: Bacterio
Bahasa Indonesia: Bakteri
Ilokano: Bakteria
íslenska: Gerlar
italiano: Bacteria
日本語: 細菌
Patois: Baktiiria
Jawa: Baktèri
ქართული: ბაქტერიები
Qaraqalpaqsha: Bakteriya
Gĩkũyũ: Bacteria
қазақша: Бактериялар
한국어: 세균
kurdî: Bakterî
kernowek: Bakteria
Кыргызча: Бактерия
Latina: Bacterium
Lëtzebuergesch: Bakterien
лезги: Бактерияр
Lingua Franca Nova: Bateria
Luganda: Bakitiiriya
Limburgs: Bacterië
Ligure: Bacteria
lumbaart: Bacteria
lietuvių: Bakterijos
latviešu: Baktērijas
Minangkabau: Bakteri
македонски: Бактерии
монгол: Нян
मराठी: जीवाणू
Bahasa Melayu: Bakteria
မြန်မာဘာသာ: ဘက်တီးရီးယား
Napulitano: Bacteria
Plattdüütsch: Bakterien
नेपाल भाषा: ब्याक्टेरिया
Nederlands: Bacteriën
norsk nynorsk: Bakteriar
norsk: Bakterier
Nouormand: Bactéthie
occitan: Bactèri
ਪੰਜਾਬੀ: ਬੈਕਟੀਰੀਆ
Papiamentu: Bakteria
polski: Bakterie
پنجابی: بیکٹیریا
پښتو: باکټريا
português: Bactérias
Runa Simi: Añaki
русский: Бактерии
русиньскый: Бактерії
Kinyarwanda: Bagiteri
संस्कृतम्: जीवाणुः
саха тыла: Бактериялар
sicilianu: Batteriu
Scots: Bacteria
srpskohrvatski / српскохрватски: Bakterija
Simple English: Bacteria
slovenčina: Baktérie
slovenščina: Bakterije
Soomaaliga: Bakteriya
shqip: Bacteria
српски / srpski: Бактерија
Sunda: Baktéri
svenska: Bakterier
Kiswahili: Bakteria
తెలుగు: బాక్టీరియా
тоҷикӣ: Бактерияҳо
Tagalog: Bakterya
Türkçe: Bakteri
татарча/tatarça: Бактерияләр
українська: Бактерії
oʻzbekcha/ўзбекча: Bakteriyalar
vèneto: Bateri
Tiếng Việt: Vi khuẩn
Volapük: Bakter
walon: Bactereye
Winaray: Bakterya
吴语: 細菌
ייִדיש: באקטעריע
Yorùbá: Baktéríà
Vahcuengh: Sigin
中文: 细菌
Bân-lâm-gú: Sè-khún
粵語: 細菌