Avocat

Avocat francez la începutul secolului al XX-lea
Avocat pledant englez

În România, avocatul este persoana licențiată în știinte juridice care, ulterior, este admisă în profesie, în baza unui examen organizat de baroul în care intenționează să profeseze. După admiterea în profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar, urmând a fi înscris pe Tabloul avocaților stagiari. La înscrierea în barou, avocatul depune un jurământ într-un cadru solemn. După efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, avocatul stagiar trebuie să susțină un examen de definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul este înscris pe Tabloul avocaților definitivi.

În principal, activitatea avocatului se realizează prin consultații cu caracter juridic și prin asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție.

În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic. El promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului.

Deși avocații au o formare juridică generală, complexitatea tot mai mare a aspectelor de drept, generată de evoluția societății, a impus specializarea acestora pe diferite ramuri de drept ( drept comercial, drept civil, drept penal, drept fiscal etc) sau pe categorii de activități:

  • avocați de consultanță care acordă consultații cu caracter juridic;
  • avocați pledanți care asistă sau reprezintă persoanele fizice sau juridice în fața instanțelor judecătorești.

Avocatura în România

Dobândirea calității de avocat

Primirea în profesie se obține numai pe baza unui examen organizat de barou. În România sunt înscriși în barouri cca. 21.000 de avocați.


La începutul exercitării profesiei, avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar. După efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susține examenul de definitivare.

Încetarea calității de avocat

Calitatea de avocat încetează prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei, prin deces, dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancțiune disciplinară sau dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.

Nedemnitatea profesională

Este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi și libertăți fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară și falitul fraudulos, chiar reabilitat.

Incompatibilități și compatibilități

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat, cu ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri și cu exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.

Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu: calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene, cu activități și funcții didactice în învățământul juridic superior, cu activitatea literară și publicistică, cu calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, în condițiile legii.

Activitățile avocatului

  1. consultații și cereri cu caracter juridic;
  2. asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice;
  3. redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;
  4. asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor încheiate;
  5. apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină;
  6. activități de mediere;
  7. activități fiduciare constând în primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum și plasarea și valorificarea acestora, în numele și pe seama clientului, activități de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;
  8. stabilirea temporară a sediului pentru societăți comerciale la sediul profesional al avocatului și înregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților astfel înregistrate;

Onorariul avocatului și modul de stabilire al acestuia

Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul să perceapă un onorariu. [1] Onorariile se stabilesc liber între avocat și client. Legea română interzice fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocați. Onorariile sunt stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:

  1. timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client;
  2. natura, noutatea și dificultatea cazului;
  3. importanța intereselor în cauză;
  4. împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare;
  5. notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului;
  6. conlucrarea cu experți sau alți specialiști impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;
  7. avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
  8. situația financiară a clientului;
  9. constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.

Onorariile pot fi stabilite astfel:

  1. onorarii orare;
  2. onorarii fixe (forfetare);
  3. onorarii de succes;
  4. onorarii formate din combinarea criteriilor de mai sus;

Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unități monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care o prestează clientului

Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează sau, după caz, le prestează clientului.

Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.

Este interzis avocatului să-și fixeze onorariile în baza unui pact "de quota litis". Pactul "de quota litis" este o convenție încheiată între avocat și clientul său, înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare. De asemenea, sunt interzise onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridică realizată de către avocat).

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt, la alegere:

  • cabinete individuale ("CI");
  • cabinete asociate ("CA");
  • societăți civile profesionale (nu există o practică unitară, folosindu-se următoarele prescurtări: "SCPA" sau "SCA"; de asemenea, este des întâlnită expresia "Societate de Avocați");
  • societăți civile profesionale cu răspundere limitată ("SCPRL").

În cabinetul individual își poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori.

Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile și obligațiile avocaților titulari ai unor cabinete asociate își păstrează caracterul personal și nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia și cu societățile civile profesionale. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-și crea facilități tehnico-economice în vederea exercitării profesiei și își păstrează individualitatea în relațiile cu clienții.

Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulți avocați definitivi. În societatea civilă profesională își pot exercita profesia și avocați colaboratori sau avocați salarizați. Societatea civilă profesională și avocații care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistență juridică persoanelor cu interese contrare.

Avocatul nu își poate exercita profesia, în același timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.

Organizarea profesiei de avocat

Profesia de avocat este o profesie liberală care poate fi exercită de către avocații înscriși în Tabloul avocaților întocmit de baroul din care fac parte. Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou și nu-și poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei. De asemenea, legea interzice exercitarea oricărei activități specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe Tabloul avocaților sau de către o altă persoană juridică cu excepția societății civile profesionale de avocați cu răspundere limitată.

În fiecare județ și în municipiul București există și funcționează un barou care este persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toți avocații înscriși pe Tabloul avocaților, care au sediul profesional principal în localitățile de pe raza acestuia. Toate barourile din România, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Naționale a Barourilor din România.

În prezent, există și funcționează, legal înființate, un număr de 42 de barouri, dintre care 41 de barouri în fiecare județ și Baroul București.

În România sunt înscriși în Barouri cca. 21 mii de avocați.

Alte limbi
aragonés: Advogato
العربية: محامي
asturianu: Abogáu
Aymar aru: Arxatiri
azərbaycanca: Vəkil
Boarisch: Rechtsanwoit
беларуская: Адвакат
беларуская (тарашкевіца)‎: Адвакат
български: Адвокат
brezhoneg: Alvokad
bosanski: Advokat
català: Advocat
čeština: Advokát
Cymraeg: Cyfreithiwr
dansk: Advokat
Deutsch: Rechtsanwalt
Zazaki: Avoqat
Ελληνικά: Δικηγόρος
English: Lawyer
Esperanto: Advokato
español: Abogado
eesti: Advokaat
euskara: Abokatu
فارسی: وکیل
suomi: Asianajaja
français: Avocat (métier)
Frysk: Abbekaat
galego: Avogado
客家語/Hak-kâ-ngî: Li̍t-sṳ̂
עברית: משפטן
hrvatski: Odvjetnik
magyar: Jogász
Հայերեն: Փաստաբան
Bahasa Indonesia: Pengacara
Iñupiak: Pitquraliqiri
italiano: Avvocato
日本語: 弁護士
ქართული: ადვოკატი
қазақша: Адвокат
한국어: 변호사
Kurdî: Parêzer
Lëtzebuergesch: Affekot
lietuvių: Advokatas
latviešu: Advokāts
олык марий: Адвокат
मराठी: वकील
Nedersaksies: Avvekaot (beroep)
नेपाली: अधिवक्ता
Nederlands: Advocaat (beroep)
norsk nynorsk: Advokat
norsk: Advokat
polski: Adwokat
português: Advogado
Runa Simi: Taripay amachaq
русский: Адвокат
Scots: Lawer
srpskohrvatski / српскохрватски: Advokat
සිංහල: නීතිඥයා
Simple English: Lawyer
slovenčina: Advokát
slovenščina: Odvetnik
chiShona: Gweta
српски / srpski: Адвокат
Sranantongo: Afkáti
Basa Sunda: Pengacara
svenska: Advokat
తెలుగు: న్యాయవాది
тоҷикӣ: Адвокат
Tagalog: Abogado
Türkçe: Avukat
татарча/tatarça: Адвокат
тыва дыл: Болчукчу
українська: Адвокат
oʻzbekcha/ўзбекча: Advokat
Tiếng Việt: Luật sư
walon: Avocåt
吴语: 律师
ייִדיש: אדוואקאט
中文: 律師
粵語: 律師